Imi e din ce in ce mai greu sa scriu, sa spun ce simt...si totusi ceva imi da aceea putere. Nu stiu cum sa incep dar am ajuns sa...iubesc din nou. Imi e atat de greu sa o spun deoarece mereu sa intamplat ceva neprevazut si a stricat toata planurile si visele facute. Mereu mi-a fost frica sa imi deschis sufletul in fata cuiva pentru ca mereu am avut neplacerea de a cadea in groapa durerii.
Poate cateodata sunt prea indiferent, cateodata sunt prea iubitor, cateodata ... nu stiu cum sunt dar nu sunt eu si asta raneste persoana de langa mine. Acum totul e putin altfel, cred ca sunt destul de matur sa gandesc cand vreau sa fac ceva si cand vreau sa aleg momentul pe care cred ca il asteapta orice fata: sa se simta iubita si protejata si sa auda cuvintele care fac orice fata fericita "Te iubesc". Dar totusi imi e frica.....cum va reactiona, daca are aceleasi sentimente, daca este pregatita pentru ceva mare si totusi atat de marunt sau va claca si va pleca[...]
Asta e! Nu risti nu castigi! Totul o sa fie bine, am incredere in mine, in ea, in NOI!